ECOGRAFIE
Ecografia este o metodă imagistică de diagnostic, ce se realizează pe bază de ultrasunete, care permit previzualizarea organelor interne, a țesuturilor și vaselor de sânge.
Principiul de funcționare al ecografiei este similar cu cel al sonarului și implică emiterea de ultrasunete prin intermediul unei sonde specializate. Aceste ultrasunete sunt reflectate de structurile anatomice întâlnite, apoi recepționate și convertite într-o gamă de tonuri de gri pe monitor. Ultrasunetele, cu frecvențe de peste 20.000 Hz, care nu pot fi percepute de urechea umană, nu prezintă pericol pentru structurile anatomice cu care interacționează.
În esență, avem de-a face cu o hartă acustică ce ilustrează organe sau țesuturi, în diverse planuri, în funcție de poziționarea transductorului, motiv pentru care este adesea numită "stetoscop optic". Ecografia este o tehnică imagistică sigură, fără a afecta negativ structurile examinate, accesibilă, cu costuri reduse și capabilă de a vizualiza majoritatea structurilor anatomice, cu unele restricții la nivelul plămânilor, oaselor și creierului. Din acestea, doar anumite părți pot fi vizualizate, iar în cazul creierului, examinarea este posibilă doar la vârste fragede, când suturile dintre oasele care formează craniul - fontanelele, nu s-au închis încă.
Tipuri de ecografii:
• Ecografia abdomino-pelvină
Această ecografia este realizată prin peretele abdominal și/sau pelvin. Sondele sunt poziționate și mișcate pe suprafața pielii pentru a analiza organele abdomino-pelvine. Fiind o metodă non-invazivă și nedureroasă, ecografia abdominală poate detecta chiar și cele mai mici structuri la nivelul abdomenului. Aceasta permite examinarea tuturor organelor din abdomen și pelvis: ficat, vezică biliară, rinichi, splină, pancreas, vezică urinară, uter, trompe uterine și ovare la femei, respectiv prostată și vezicule seminale la bărbați.
• Ecografia pulmonară
Ecografia pulmonară constituie o tehnică de diagnosticare imagistică ce completează examenul clinic al pacientului și alte analize, contribuind la formularea unui diagnostic precis. Fiind o metodă neinvazivă, poate fi repetată ori de câte ori este necesar, furnizând imagini de înaltă claritate. În cazul copiilor, aceasta este o procedură nedureroasă, care facilitează cooperarea micuțului, mai ales când este însoțit de părinte, fără riscul expunerii la radiații.
• Ecografia cardiacă
Ecografia cardiacă ajută la previzualizarea inimii și a vaselor de sânge de la nivelul acesteia. Investigația este utilizată în diagnosticul infarctului de miocard, malformațiilor congenitale cardiace, inimii mărite și bolii coronariene.
• Ecografie tiroidiană
Aceasta se utilizează pentru diagnosticarea glandei tiroide și depistarea unor posibili noduli.
• Ecografie craniană (transfontanelară)
Aceasta previzualizează partea moale din creștetul capului și ajută la diagnosticarea unor anomalii cerebrale sau a hemoragiilor intracerebrale încă din primele zile de viață ale bebelușului.
• Ecografie transvaginală
Ecografia transvaginală se efectuează prin introducerea sondei în vagin. Procedura oferă o imagine mai clară asupra ovarelor, a uterului, dar și a fătului.
• Ecografie testiculară
Aceasta este o metodă imagistică non-invazivă și lipsită de durere, folosită pentru a examina testiculele, epididimele, vasele de sânge și structurile de susținere intrascrotale (țesuturile adiacente intrascrotale).
• Ecografie mamară
Această procedura imagistică se utilizează pentru examinarea sânilor și depistarea cancerului mamar, a tumorilor benigne și a chisturilor sau nodulilor.
• Ecografie de părți moi
Examinarea cu ultrasunete a părților moi investighează structurile pielii, tendoanele, ligamentele, acumulările de fluide, inflamațiile articulațiilor, herniile, mușchii și nervii, tumorile canceroase și necanceroase ale țesuturilor moi.